De ce Mediere?

Uniunea Europeana este extrem de interesata in sprijinirea si promovarea cailor alternative de solutionare a litigiilor pentru crearea unui spatiu european de securitate, libertate si justitie, care sa asigure cetatenilor un acces mai bun la justitie.

Medierea, ca tehnica alternativa extrajudiciara de solutionare a litigiilor, permite partilor continuarea dialogului si ajungerea la o solutie reala, inovatoare prin intermediul negocierii asistate de terta parte, evitandu-se astfel, blocarea intr-o logica de conflict si confruntare in care o parte castiga si una pierde in final. Reglementarile recentelor reforme in justitie se adreseaza in mod special partilor implicate in procese judiciare, magistratilor si profesiilor juridice, urmarind, concomitent, familiarizarea unui numar cat mai mare de cetateni cu avantajele utilizarii medierii in diverse tipuri de dispute privind relatiile de familie, comerciale, protectia consumatorilor, accidentele medicale, serviciile financiare, bancare, de asigurare si investiti, litigii transfrontaliere, etc.

Furnizarea serviciului de mediere in conditii de impartialitate, eficacitate si calitate, asigura echilibrul care trebuie sa existe intre nevoia de flexibilitate si necesitatea de a garanta calitatea rezultatelor medierii, precum si relatia armonioasa cu procedurile instantei.

Dincolo de modificarile procedurale, medierea presupune o noua atitudine, o schimbare de mentalitate la nivel individual si colectiv in privinta utilizarii mijloacelor alternative de solutionare a disputelor, determinand un progres evident al societatii in ansamblul ei.

Autori: Mariana Belbita, Mihaiu Constantin

Suntem datori sa promovam medierea.

Realitatea statistica a anului judiciar, care se încheie evidentiaza ca evolutia societatii pe calea democratiei si statului de drept se realizeaza prin cresterea semnificativa a situatiilor în care legea se departeaza tot mai mult de dreptul natural si astfel ea, se aseaza din ce în ce mai greu pe raporturile care le reglementeaza.

Acestui neajuns i se adauga înca multe altele ajungându-se în final la concluzia ca, cel putin un sfert din populatia republicii cere ceva justitiei. Procesul judiciar nu-l presupune numai pe cel care cere ci si pe cel caruia i se cere precum si, cel putin unul sau doi români care sa depuna marturie pentru cei care cer sau cei carora li se cere.

Asistam neputinciosi si chiar înspaimântati cum starea de echilibru dintre ratiune si sentiment se degradeaza major, locul ei fiind luat de o atmosfera kafkiana în care toti cautam ceva si nici unul dintre noi nu stie exact nici ce cauta, dar nici ce trebuie sa gaseasca.

A trecut prea multa vreme, de când trebuia sa ne mobilizam pentru a deveni prezenti în aceasta realitate si a încerca sa facem ceva de asa maniera încât parcursul nostru sa-si poata primi prinosul generatiilor care ne urmeaza.

Niciodata un lucru nu se va finaliza daca el nu are un început si fiecare început este dator atât unor iluzii cât si unor deziluzii, în aceeasi masura.

În momentul în care, în sistemul abundent al legislatiei nationale, a aparut legea medierii, judecatorii au privit spre ea ca spre un remediu, iar mediatorii ca spre o posibilitate de a exercita o profesie din care ei si cei din jurul lor sa poata trai, sa poata sa-si creasca copii si de ce nu, sa poata merge în concedii.

În anul de gratie 2010, nici unii si nici ceilalti nu pot, pe deplin, conchide ca, ceea ce au vrut s-a si realizat.

Atât cauza cât si consecinta acestor neîmpliniri exista în fiecare dintre noi.

Judecatorii si-au dorit ca medierea sa conduca, de azi pe mâine, la scaderea numarului de procese si în consecinta la cresterea calitatii actului de justitie si a satisfactiei lucrului bine facut.

Mediatorii, pe de alta parte, cu buna stiinta au uitat îndemnul filozofului stoic Epictet, care spune: "la toate greutatile vietii tale, cauta în tine puterea de a le învinge: la ispita frumusetii sa ai înfrânarea, la greutatea muncii –curajul , la vorba rea - rabdarea."

Cautând obiectiv în interiorul nostru, în faptele sau actele noastre, vom putea usor întelege ca, fiecare dintre noi nu numai ca putem, dar suntem chiar datori a face ceva si mai cu seama a face mai mult.

Nimic nu costa judecatorul sa-si înceapa sedinta de judecata cu o prelegere scurta despre avantajele medierii, despre mediatorii din tabloul de mediatori aflat pe holul instantei, care pot fi solicitati pentru a oferi mai multe detalii în legatura cu aceasta procedura de solutionare a conflictelor.

Nimic nu costa judecatorul ca, punctual când în fata sa ajunge un dosar care poate fi finalizat pe cale amiabila, sa îndrume partile catre mediator.

Nimic nu împiedica judecatorii ca, prin acele mijloace legale pe care le au la îndemâna sa promoveze medierea.

Pe de alta parte, nimic si nimeni nu opreste mediatorul de a gasi, în limita legii, acele modalitati prin care procedura medierii si profesia de mediator sa fie promovate.

Mediatorul trebuie sa înteleaga ca, cel putin în etapa actuala, el trebuie sa mearga catre cetatean pentru ca este mai putin probabil ca, cetateanul cu probleme sa vina spre el.

Ideea ca, medierea poate pune capat unui conflict dintre doua sau mai multe persoane nu înseamna numai ca, în justitie ar scadea numarul proceselor judiciare, nu înseamna numai ca mediatorul si-ar exercita profesia si si-a exercitat-o bine, ci înseamna ca, atât judecatorii cât si mediatorii contribuie direct la a face ca oamenii, societatea, în întregul ei sa fie mai buni.

Prin urmare, împreuna, suntem obligati la acest apostolat. Vom reusi astfel, fiecare dintre noi sa ne gasim si sa ne împlinim rostul, sa iesim din iuresul care ne înconjoara si sa-i ajutam pe cei care au nevoie de noi sa-si gaseasca singuri mântuirea . Nu este deloc dezonorant sa transmitem celor aflati în conflict ca, pot fi ei însisi stapâni în a-si clarifica dezechilibrul dintre dorinte si interese si ca în cadrul acestui dezechilibru, interesele trebuie sa primeze dorintelor.

Nu este deloc exclus ca, doua sau mai multe persoane care ajung în fata mediatorului dând impresia, prin atitudine si comportament, ca niciodata nu vor ajunge la o întelegere, sa dovedeasca puterea ascunsa a compromisului.

Nu este deloc utopie sa credem ca, prin vointa si persuasiune, vom putea convinge în legatura cu împrejurarea ca, nu numai justitia este în masura a solutiona conflictele ci ca, de convenienta cu acestea, exista si alte modalitati si ca, între acestea, medierea poate fi regina.

Daca vom face ce trebuie si atât cât trebuie, ceea ce acum pare literatura, mâine poate fi realitate.

Pentru aceasta, însa, suntem datori sa promovam medierea.

Autor: Judecator Nasaudean Petronela - Presedinte Tribunalul Salaj